marți, 22 noiembrie 2011

CRONICĂ: CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII



Jianu Liviu-Florian, Caligrafii pe anotimpuri, poezii, SEMĂNĂTORUL, Editura online, 2011

 

Poate că nu întâmplător, Jianu Liviu-Florian şi-a intitulat volumul de poeme „Caligrafii pe anotimpuri” – pentru că el ne filigranează sufletele cu migala artizanului, şlefuitor de diamante, ca să scoată la lumină bijuterii neasemuite.

Ne aflăm în faţa unui poet care, în chip cu totul remarcabil, scrie versuri magistrale, orice stil ar aborda. Dar faptul că abordează versul clasic este cu atât mai meritoriu. Raportarea permanantă la Divinitate este elementul forte al poeziilor lui Liviu-Florian Jianu, pentru că el a înţeles foarte bine că „La început a fost cuvântul şi cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul şi toate vin de la El” (Gen. 1,1).

Autorul comportă în permanenţă un Dialog cu Divinitatea, ca de la persoană la persoană, în chip tainic. Nu e un colocviu distant ci, intim, aproape familiar, ca între părinţi şi copii. Poetul îi cere lui Dumnezeu să-şi pună Atotputernicia în cuvinte şi să trimită oamenilor poveşti.

Şi în muţenia lacrimii Lui, Sfânt (Domnul ghioceilor).

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Eugen Dorcescu: Singurătatea – starea de graţie a contemplării


Eugen Dorcescu
Prezentarea volumului „Străjer peste suflete” – poezie grafică -  de Cezarina Adamescu, aflat sub tipar

Scurtele şi intensele străfulgerări poetice  din Străjer peste suflete,        poezie grafică -  recenta carte a doamnei Cezarina Adamescu – scriitoare cu bogate şi atât de variate înzestrări –  aceste „aproape haiku, aproape senryu, aproape tanka” (după cum ne spune autoarea) se nasc la fericita întâlnire dintre două mari – adesea uriaşe – forţe ale eului: una  aşa-zicând statică – singurătatea; cealaltă, dinamică (în planul greu accesibil al fundamentelor) – contemplarea. Şi una şi cealaltă din aceste energii au lucrat cu mare folos în istoria universală a poeziei (a creaţiei spirituale, în general: Eminescu, Lamartine, Jean Jacques Rousseau, mulţi, mulţi alţii le-au elogiat, cum prea bine se ştie). Cât despre Sfinţii Părinţi ai Pustiei, abia de mai trebuie pomenită pledoaria lor pentru retragerea din lume a celui doritor să-şi întărească  împreuna-vieţuire cu fraţii întru credinţă şi apropierea de Dumnezeu (“Vrei, aşadar, frate, să iei  asupra ta viaţa singuratică şi să zoreşti spre cununile celei mai mari biruinţe, a liniştii ? Lasă grijile lumii, cu domniile şi cu stăpânirile ei, adică fii nepământesc, fără patimă şi fără de orice poftă,  ca, făcându-te străin de tovărăşia acestora, să te poţi linişti într-adevăr” – Evagrie Ponticul).

INTEPRETĂRI: SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE

Melania Cuc, Iisus din podul bisericii, Cartea din scrisori, Editura Limes, Cluj-Napoca

Pentru Melania Cuc, « punctul în infinitul devălmăşiei ideilor » - este echivalentul Cuvântului de început din Geneza 1,1 care nu putea veni decât de la Dumnezeu. Şi « Naşterea de Carte » -în  explicaţia autoarei care deschide volumul, este aidoma unei creaţii divine, adică prefacere din punct şi linie în semn grafic, într-un sistem de semnalizare, care depăşea vorbirea şi trecea din adâncurile minţii în abisul cunoaşterii omeneşti, cea mai mare revoluţie posibilă. Naşterea Cuvântului ca o ţâşnitură de izvor limpede care se revarsă printre stânci până-n valea de lacrimi unde locuiesc oamenii. Cuvântul de la Început care « era la Dumnezeu », Dumnezeu fiind Cuvântul, de la naştere şi până la Cuvântul din Urmă care tot spre Dumnezeu se îndreaptă. Între aceste repere primordiale, omul, sfâşiat pe crucea de carne, îşi dă proba propriei mărturisiri de credinţă în fiecare clipă a existenţei.

   De unde putea porni Cuvântul decât de la Bunavestire ? Câţi au fost acei care l-au binevestit, împăraţi, regi şi proroci, apostoli şi ucenici, preoţi ai Legii, leviţi şi simpli credincioşi practicanţi care respectau Decalogul  şi principalele Prescripţii din Deuteronom şi Levitic ?

TAINA – LEOAICĂ FLĂMÂNDĂ CARE DĂ TĂRCOALE




TAINA – LEOAICĂ FLĂMÂNDĂ CARE DĂ TĂRCOALE

MELANIA CUC ,  VARA LEOAICEI, Editura Zip, Bucureşti, 2011


Prozatoare prodigioasă, cu un palmares impresionat de scrieri la activ, poezii, proză, publicistică, romane, scrieri spirituale, eseistică, Melania Cuc s-a impus în literatura actuală prin originalitatea stilului şi prin abordarea tematicilor care vizează psihologia umană în toate ipostazele ei. Recentul roman, „Vara leoaicei”, se înscrie pe linia epicului contemporan, cu personaje şi acţiuni viabile, menite să ţină trează atenţia cititorului şi să-i creeze confortul spiritual pe care, nu din emisiunile de divertisment îl poate dobândi. Romanul debutează cu secvenţe aproape cinematografice, având în centru figura Martinei Sâmbure, apariţie aproape insolită în peisajul urban în care este debarcată intempestiv,  la marginea unui şanţ, de maşina care o transportase.
Planul real se îmbină perfect cu cel fantastic şi imaginile prezente tind în mintea protagonistei să reînvie un trecut secular plin de parfumul dar şi de arena însângerată a epocii cruciaţilor. Pe aceste plaje epice, scriitoarea se mişcă lejer, cu dibăcie şi dexteritate.

joi, 3 noiembrie 2011

OMAGIU UNEI DOAMNE

OMAGIU UNEI DOAMNE
Surâde în poem Cezara
                                                          Cezarinei Adamescu

Se zbat pe chip tăcute umbre
Ce ard în fruntea celuită
De-amarul clipei solitare,
De ploaia rece, nesfârşită.

Lumina-i lunecă-n peniţă,
În inimă divinul cheamă;
Cu duh născut în rugăciune
Striveşte-n vene orice teamă.

Îşi lasă tâmpla-n mâna stângă
Stârnind silabe neştiute;
Cu sete mânuind condeiul,
Pleiadă de simţiri asmute.

În creuzetul izvodirii
Îţi află sufletul menirea
Şi în trăire sibilină
Îşi cântă în poem iubirea.

O rimă-i îmbăiată-n doruri,
O alta-n undele durerii.
Prin fiecare vers ea soarbe
Şi har, şi taina învierii.

Sintagme se revarsă-n gânduri,
În ochi foşneşte primăvara
Şi, alergând printre cuvinte,
Surâde în poem Cezara!


 2011

GEORGETA MUSCĂ-OANĂ

sâmbătă, 29 octombrie 2011

LEGENDELE EGIPTULUI REÎNVIATE ÎN VUIET DE TSUNAMI



Roza Lentini, Tsunami şi alte poeme, Antologie, Traducere de Eugen Dorcescu. Prefaţă de Esther Ramon, Editura SEMĂNĂTORUL, august, 2011

        Traducătoare de prestigiu, poetă, critic şi editor, Rosa Lentini, promotor al literaturii universale prin Antologiile pe care le alcătuieşte şi editează ne invită cu generozitate şi graţie feminină la lectura propriilor creaţii literare, prin bunăvoinţa unui alt mare traducător notoriu din şi în limba spaniolă, Eugen Dorcescu. Editura Semănătorul online, gazda acestui volum, ne-a făcut la rândul său, acest dar de suflet, de a cunoaşte una din vocile cele mai autentice ale poeziei universale contemporane, ale cărei versuri au fost traduse în limbile engleză, italiană, franceză, catalană, română şi portugheză.
          Cartea de poeme a Rozei Lentini este însoţită de un C/V scurt dar  cu totul impresionant care ne aşează dinaintea privirii o personalitate cu totul excepţională, prin tot ce a scris şi tradus, prin promovarea poeziei în lume.
          Ciclul  de poeme oferit, cu titlul Tsunami şi alte poeme” este susţinut de o prefaţă a Esterei Ramon în care memoria se retrage în limbaj în singurătatea nopţii care inundă, precum apa, universul văzut şi pe cel nevăzut, luând cu sine sau atrăgând după sine visuri şi stări de veghe, nu mai puţin tulburi decât valurile. De fapt, o metaforă a vieţii însăşi în toată splendoarea sau hidoşenia ei, dar care exercită o vrajă irezistibilă asupra omului. Apa – element vital – ne este, în cele din urmă – mormânt.

miercuri, 5 octombrie 2011

O NOUĂ CARTE LA EDITURA SEMĂNĂTORUL


POEME ÎN FILIGRAN, SEMINŢE DE ROUĂ ÎN OGORUL SEMĂNĂTORULUI


MARIA TIRENESCU, “CROCHIURI”, Editura SEMĂNĂTORUL, online, 2011


          Adevărată maestră a genului scurt de sorginte niponă, cu o impresionantă activitate în acest sens, Maria Tirenescu ne aduce în dar un foarte frumos volum de crochiuri, aşa cum le-a intitulat, de fapt, flash-uri picturale cu multe sugestii de interpretare, fără artificii şi preţiozităţi de limbaj, surprinzând în chip magistral natura în toată splendoarea ei, în contrapunere ori armonie perfectă, cu omul care o stăpâneşte.
          Mărturisesc că pentru mine, acest grupaj de miniaturi reprezintă o adevărată revelaţie. Stenică şi cât se poate de confortabilă, invitând la meditaţie, la contemplaţie asupra imediatităţii din jur, micro-poemele respectă canoanele speciei tradiţionale, îngăduindu-şi totodată să aibă, o notă pregnantă de autentic. Cu alte cuvinte, Maria Tirenescu îşi îngăduie să aducă publicului cititor, specificul românesc într-o formă clasică de reprezentare a poeziei care se practică în Japonia ca mod de viaţă.

duminică, 28 august 2011

SCRIITORI MISTICI ROMÂNI

SUVERAN PESTE SUFLETE – VERSUL

PETRU DINVALE, POEME LITURGICE, (Vademecum doxologic),  Napoca Star, 2010


          Ideea că versul are putere de viaţă, de moarte şi de înviere asupra celor dragi  este o certificare a însemnătăţii lui în conştiinţa omului. Şi chiar dacă Poezia n-a operat mutaţii fizico-chimice spectaculoase în universul material, ea a contribuit în mare măsură la modificări substanţiale în suflet, aducând pace, linişte, comuniune de spirit, empatie între persoane cunoscute şi necunoscute.
          Poezia vizionară şi religioasă în înţelegerea ei transfigurată, sublimată, a fost, încă din Vechiul Testament, nu numai crezul, mărturia spirituală a cântăreţilor, psalmiştilor şi profeţilor, dar a slujit drept poruncă neamului ales, care-l urmau pe conducătorul lor – aşa cum pe David l-au urmat evreii la sfinţirea Templului din Ierusalim – el mergând înainte cu instrumente de cântat şi dansând, iar mulţimea, în ritual, îl imita tresărind de bucurie în cântările  pentru Yahve, ori suspinând şi plângând în chip de pocăinţă dinaintea lui Dumnezeu, la vremuri de restrişte.
          Omul interior se armonizează cu cel exterior şi îndeosebi cu semenii lui. Dacă nu faci pace cu tine, n-o să poţi să empatizezi cu semenii.
          Petru Dinvale  şi-a ales ca modalitate de exprimare poezia religioasă ca să nu se dezmintă. Medicul se îngrijeşte nu doar de trupuri, ci şi de suflete, oferind un Vademecum doxologic,  pe cât de documentat teologic, pe atât de frumos realizat artistic din punct de vedere literar.
          Ca orice bun creştin, Petru Dinvale nu se mulţumeşte doar cu mântuirea proprie, ci doreşte să-i aducă la Lumină, cu multă generozitate, pe toţi cei din jur, ceea ce e o întreprindere curajoasă, profetică, asumată în totalitate cu o fervoare a cuvântului greu de egalat. Sfântul Francisc dorea, în marea sa iubire pentru Dumnezeu şi pentru oameni, ca toate făpturile de sub cer să aducă Laude Creatorului.

miercuri, 17 august 2011

ADORMIREA FECIOAREI

floricele de câmp-


Cicoare, măceş, albăstrică
smălţuind
liniştea câmpiei.



O boară de vis
rătăcită-ntre gene –
cină cu mama.


Adormire cuminte
sicriu de lacrimi –
Sfânta Fecioară.

miercuri, 10 august 2011

LACRIMI VERZI PE FUNDAL VIOLET

CEZARINA ADAMESCU

LACRIMI VERZI PE FUNDAL VIOLET

-instanţe lirice pentru un pădurar necioplit-
 
*Pădurar
dispărut ca un gând
prin nervurile frunzelor.



*Lut despletit
modelat de mâini de olar.
Cuvânt cu noduri.



*Jefuit de păsări
codru stins în rugini.
Amăgiri conştiente.

sâmbătă, 6 august 2011

ÂND VIAŢA DEVINE OPERĂ. – GRIGORE VIERU ŞI POEZIA LACRIMEI SALE

GRIGORE VIERU, CELE MAI FRUMOASE POEZII, Editura JURNALUL, Bucureşti, 2009

A intrat deja în tradiţie ca, periodic, JURNALUL NAŢIONAL să ofere cu generozitate cititorilor săi, CD-uri, DVD-uri şi cărţi de colecţie, de mare valoare patrimonială, la un preţ foarte accesibil, colecţie îmbogăţită cu voci din fonoteca de aur, ori cu lucrări din fondul de carte naţional, fapt îmbucurător pentru marea majoritate a cititorilor care nu ar avea altfel, posibilităţi de achiziţie.
De această dată, luni, 16 februarie 2009 Jurnalul Naţional a avut binecuvântata inspiraţie de a edita la Editura Jurnalul, volumul antologic de excepţie, dedicat memoriei marelui Poet naţional basarabean GRIGORE VIERU, volum numit cu titlul unei colecţii a Editurii Albatros, CELE MAI FRUMOASE POEZII, un tiraj foarte generos de 50.000 de exemplare, care au ajuns în mâinile cititorilor din ambele ţări.

LABORATOR DE CREAŢIE. UN NOU ROMAN SE PREFIGUREAZĂ

CEZARINA ADAMESCU

ÎNGER ÎN OGLINDĂ
-roman-
EDITURA SINTEZE, GALAŢI, 2011

Omul este ceea ce-şi aduce aminte de sine că este”
-Nichita Stănescu-

Nu cine eşti interesează, ci care-ţi este sinele. Căci sinele tău este mai vast decât tine şi adevărul tău devine, într-un sens, dezminţirea ta.
Iar sinele, care a rupt cercul eului, este întotdeauna susceptibil de lărgire, ca fiind orizontul mişcător în care te adevereşti în adânc
-Constantin Noica
 În viaţa fiecăruia are loc un moment de maximă intensitate. Atunci trebuie să ştii să te accepţi. Este momentul în care eşti ceea ce eşti şi totodată ceea ce vei fi.
-John Fowles-
1.
Rezerva era micuţă şi deosebit de curată. Două paturi albe, cu noptiere melaminate în aceeaşi culoare, în faţa ferestrei, o măsuţă cu două scaune tip, cu spetează curbată, perdele imaculate cu un desen simplu, în romburi. Pe jos, gresie cu un model discret, nişte bucheţele de flori roz pal. Într-un colţ al camerei, chiuveta, străjuită de prosoape şi două pahare la oglindă în care se răsfăţau mărunţişuri de toaletă intimă, periuţe, pastă de dinţi. Alături, un creion dermatograf, ruj de buze, cîteva creme de faţă şi un flacon pulverizant cu apă de colonie.

duminică, 31 iulie 2011

EVENIMENTE CULTURALE: MARATON DE BLUES, POEZIE ŞI JAZZ

MARATON DE  BLUES, POEZIE ŞI JAZZ
        29 iulie 2011 – TVR 2

-Secvenţe nocturne în  loc de Jurnal-


Loc de smerit –
Ţara lui Johnny
magician la 80 de ani.


Johnny inaugurând
instituţia de jazz
a oftatului.


Din „Piaţa Chibrit”
Ioana recită
„Noaptea, oraşul”.

miercuri, 27 iulie 2011

Carte noua: TANDREŢE DE CACTUS

Azi mi s-a publicat la Editura Semănătorul un volum de haiku. Nu s-ar putea semnala pe blog, în sensul: Acest volum se poate citi pdf la Editura Semănătorul   adresa: www.semanatorul.ro - secţia poezie.


Motto:

„Lumea trebuie îmbolnăvită cu nelinişti 
creatoare, nu însănătoşită cu realităţi iluzorii”.

                    -Constantin Noica-

luni, 25 iulie 2011

Dialoguri literare - Petru Popescu

Interviu realizat de Mirela Chindea
 
Spune-ne te rog, Petru Popescu, de ce crezi că literatura noastră e aşa de puţin digerată şi digerabilă în Occident?  Şi ce-i lipseşte ca să fie şi ea "mare"?

Întrebare veche, pe care şi-o punea şi E. Lovinescu. Nu ştiu motivul, dar am observat că nu numai România, dar toate ţările "mici" lipsesc de pe lista notorietăţii de proporţii - în cel mai bun caz, figurează doar sporadic. Care alţi prozatori greci au devenit foarte cunoscuţi după Kazantsakis? Nu ştiu nici unul. Câţi autori suedezi au fost cu adevărat notorii înainte de recenta nebunie (postmortem) despre Stieg Larson? Nu-mi vine niciun nume. Când e vorba de naţii numeric mici, există insule de notorietate, cum e azi Larson, cum a fost Ingmar Bergman acum treizeci de ani, cum a fost filmul românesc acum vreo cinci ani. Există nume individuale, şi uneori curente şi grupări, care cuceresc atenţia criticii internaţionale, iar "lumea" se orientează după atenţia criticilor - cum ar fi izbândit filmul românesc, fără criticii occidentali? Dar atenţia permanentă pentru o naţie anume cred că e influenţată de rangul naţiei în aşa zisa scară mondială. La urma urmei, de ce sunt mai cunoscuţi chinezii decât coreenii, ruşii decât polonezii, americanii decât canadienii? Pentru că naţiile mai mari sunt văzute ca mai importante, şi deci meritând mai mult interes.  Caz interesant, Canada. A dat o mulţime de personalităţi artistice despre care nu se ştie că sunt canadieni, pentru că singularitatea de a fi canadian e pusă în umbră de Statele Unite.  

duminică, 17 iulie 2011

NOUA CARTE: "VÂRFURI DE CRISTAL"

POEZIA MIRESMEI DE FREZIE
 
STANŢE ILUSTRATE ÎN SPIRIT DE HAIKU
 
Poarta Sărutului
pod de flori
între om şi divinitate.


Scriu pe tavanul ceresc.
Stelele muşcă lacom
din lună.


luni, 11 iulie 2011

CARTE NOUĂ - CEZARINA ADAMESCU RÂS ÎN FLĂCĂRI, EDITURA SINTEZE, GALAŢI, 20 IUNIE 2011

ADAMESCU, CEZARINA
Râs în flăcări: fabule, parodii, rondeluri, catrene, epigrame,
sonete / Cezarina Adamescu – Galaţi: Sinteze, 2011
ISBN 978-606-585-023-1 

MOTTO:

„Mă mir de steauă
miră-se de mine
că stă fără folos
să mă-nlumine”
                                                            - Cezar Ivănescu - 

Volumul poate fi accesat online aici >>>>>.

luni, 4 iulie 2011

Marele Premiu "Prof. Artur Silvestri" pentru CRONICĂ LITERARĂ

DESPRE MARELE PREMIU ARTUR SILVESTRI DE LA BOTOŞANI

24 IUNIE 2011,Rezultatele concursului national "Dor de Dor" Botosani
REZULTATELE FINALE ALE CONCURSULUI NAŢIONAL DE POEZIE,PROZĂ,EPIGRAMĂ,TEATRU,REPORTAJ LITERAR ,EDITIA- I-a BOTOŞANI,2011

POEZIE

MARELE PREMIU - MIRCEA DORIN ISTRATE (Tg.Mures )

- PREMIUL I - MONICA PÂRLEA
- PREMIUL II – PURDESCU CRISTIANA-MARIA (Bucuresti )
- PETRUŞ ANDREI (Puieşti –Vaslui )
- GEORGE IRAVA ( Bârlad )
- PREMIUL III – GAFTONEANU MIHAI DORIN (Botoşani )
- STOICESCU VENERA (Frăsinet-Călăraşi )
- MARIN VOICAN GHEROIU (Bucureşti )

MENŢIUNE I - PAVEL LICĂ (Bucureşti )
- DANIEL GRIGORE SIMION (Călăraşi ,domiciliat în Bucureşti )
MENŢIUNE II - LUCIA SAVARA
- GEORGETA MUSCĂ - OANA (Galaţi )
MENŢIUNE III- ANDREI PATRAŞ (Republica Moldova )
- GEO GALETARU ( Timişoara )
- MIRCEA I. MIRELA (Dâmboviţa )

POEZIE PENTRU COPII
PREMIUL I- VASILE LARCO (Iaşi )
PREMIUL II – STOICESCU VENERA Frăsinet –Călăraşi)
MENTIUNE I- GRUPULUI DE ELEVI:BORŞ VICTORIA,CERĂSĂU MIHAELA,SPÂNU MIHAELA,IAMANDI CRISTINA- GIMNAZIUL BĂLĂŞEŞTI,RAIONUL SÎNGEREI-înv.VERONICA LOGHI(Republica Moldova)


EPIGRAMĂ

PREMIUL I - VASILE LARCO (Iaşi )
PREMIUL II – STOICESCU VENERA (Frăsinet –Călăraşi )
PREMIUL III- MARIUS MĂLAI (Cluj-Napoca )


MENŢIUNE I – GARDA PETRU IOAN
MENŞIUNE II- NIC. PETRESCU (Piteşti )
MENŢIUNE III- BOCANCEA STANISLAV (Republica Moldova )

REPORTAJ LITERAR

PREMIUL I - DUŞAN MONICA (Hunedoara )
PREMIUL II- EMILIA ŢUŢUIANU (Roman –Jud.Neamţ)
PREMIUL III – SAVA ELENA EMANUELA

MENŢIUNE I – MIRON ŢIC (Hunedoara)

PROZĂ

PREMIUL I - OŞORHEIAN VERONICA
- TOXIN MARILENA (Bistriţa Nasaud)
PREMIUL II - MIHAELA MELINTE (Galati )
PREMIUL III- SAVA ELENA EMANUELA
MARIANA CÂRDEI ( Bucureşti )
MENŢIUNE I- GEORGE SAFIR
MENŢIUNE II- LĂCRĂMIOARA ANDREI
MENŢIUNE III – BÎNDIU CRISTIANA (Valea moldoviţei-Jud.Suceava)
HUŢULEAC DRAGOŞ (Valea Moldoviţei-Jud.Suceava )

ESEU

PREMIUL SPECIAL- PETRE HERŢANU (Iaşi )

CRITICĂ LITERARĂ
MARELE PREMIU ,,ARTUR SILVESTRI”- CEZARINA ADAMESCU (Galaţi )

Cartea se găseşte la Editura Semănătorul online, la secţia Critică literară.

FOTOGRAFIE ARTISTICĂ

PREMIUL I- TOXIN GHEORGHE (Bistrita Năsaud)
SORANA GHEORGHE STOICESCU (Constanta )
PREMIUL II – MILITARU ANDREEA
DUŞAN BUJOR ( Comuna Râbiţa,jud.Hunedoara )
PREMIU III - SAVA ELENA EMANUELA (Gura Humorului ,jud.Suceava )

PICTURĂ

PREMIUL I - STELUŢA NISTORESCU (Bucureşti )
PURDESCU CRISTIANA-MARIA (Bucureşti )
PREMIUL II –ARGHIR EMANUELA –ROXANA (Studentă –Iaşi )
TOXIN GHEORGHE (Bistrita –Nasaud )
PREMIUL III – BRĂNESCU VIRGINIA

TEATRU
PREMIUL – I MARICA HAGIANU-VIORICA
PREMIUL II – ALBERT CĂTĂNUŞ 
PREMIUL III – COIFAN LILIANA.
PREMIUL DE EXCELENŢĂ:
CĂTĂLINA CAMELIA LUPAŞCU – CONSILIUL JUDEŢEAN BOTOŞANI
JIJIE MILUŢĂ Director –„Memorialul Mihai Eminescu” – IPOTEŞTI
D-lui PETRE DINEI- Primarul comunei BELCIUGATELE ,pentru aportul la anunt important.doc.
propăşirea actului cultural în ROMÂNIA
ION IONIŢĂ – Pentru propăşirea folcorului autentic românesc.
ASOCIAŢIEI PENTRU DEZVOLTAREA ŞI PROMOVAREA SPIRITULUI RURAL DOR –MĂRUNT,ACORDĂ PREMIUL SPECIAL PENTRU CONSERVAREA ISTORIEI ŞI TRADIŢIILOR LOCALE :
Scriitorului,prof.I.C.HIRU şi poetului, jurnalistului GEORGE BACIU- Localitaea Domneşti,judeţul ARGEŞ.

Preluat de pe site-ul ŞTIRIAZI 
 
 

joi, 9 iunie 2011

LUMINIŞUL DE UNDE SURVINE FIINŢA ELENEI BUICĂ

Elena BUICĂ: LUMINIŞURI, Editura ANAMAROL 2011

LUMINIŞUL DE UNDE SURVINE FIINŢA ELENEI BUICĂ
Eveniment de excepţie: Lansarea cărţii “Luminişuri”, a scriitoarei din Toronto, Elena Buică, sâmbătă, 11 iunie 2011 la Biblioteca Metropolitană Bucureşti
Am motive temeinice să afirm că prietenia literară poate învinge timpul şi spaţiile, ea nu cunoaşte graniţe geografice, nici limite de limbaj ori de altă natură. Transgresează chiar graniţa dintre viaţă şi moarte.
Prietenia este un dar de la Dumnezeu şi, ca toate darurile, nu se primeşte şi nu se dă cu anasâna, nici nu se poate retrage brusc, undele ei propagându-se freatic şi răspândindu-se, chiar după ce persoanele sunt despărţite vremelnic. Prietenia răsare în sufletul omului ca o virtute înaltă, aşezată alături de iubire, dacă nu chiar mai sus, pe scara valorilor morale. Ea se dezvoltă treptat, deschizându-şi lujerii parfumaţi spre celălalt, cu bucurie, speranţă, sinceritate, încredere. Fără încredere, edificiul ei se năruie lesne.
Bazată pe aceste adevăruri, mărturisesc că prietenia ce m-a legat de scriitoarea româncă Elena Buică – Buni, o fiinţă – pentru mine – aproape necunoscută, a fost unul din extreme de puţinele daruri pe care mi le-a făcut Providenţa, la timp cuvenit, care nu m-a dezamăgit niciodată şi pentru care nu prididesc a-i mulţumi îndeajuns.

duminică, 5 iunie 2011

Cezarina Adamescu – o doamnă a sonetului românesc

Despre Cezarina Adamescu am aflat şi eu, ca mulţi cititorii - câţi au mai rămas în aceste vremuri improprii pentru zăbava cetitului – din informaţiile curente întâlnite întâmplător în presa noastră culturală şi m-a surprins, fireşte, plăcut, hărnicia ei, frecvenţa prezenţei sale în paginile revistelor de cultură. A colaborat şi colaborează cam la toate revistele de cultură din ţară. Are o putere de muncă enormă, care mă uimeşte şi mă complexează deopotrivă şi o dispoziţie pentru lectură de-a dreptul fabuloasă.
Citeşte mult şi dă seama de cele citite în cronici calofile, riguroase şi articulate. Care scriitor gălăţean, sau din alte arealuri geografice, n-a trecut prin lecturile Cezarinei Adamescu?

vineri, 27 mai 2011

Un trecut devenit viitorul istoriei. Mişcarea naţională din cultură numită Asociaţia Română pentru Patrimoniu.

PRO MEMORIA: ARTUR SILVESTRI. AŞA CUM L-AM CUNOSCUT, VOL. I, Colecţie iniţiată şi îngrijită de Mariana Brăescu Silvestri, 25 de mărturii într-un documentar alcătuit de sociolog Teodora Mîndru, Editura Carpathia, 2010
                                                                        II.
O altă dimensiune covârşitoare a cărturarului Artur Silvestri a fost cinstirea neamului său. “Opera lui Artur Silvestri vorbeşte de la sine în această privinţă” – scrie Nicolae Georgescu. Artur Silvestri şi-a apărat cu înverşunare străvechimea neamului, credinţa ortodoxă, limba şi cultura, valorile patrimoniului naţional şi i-a îndemnat pe toate căile şi pe alţii s-o facă. El a fost în acest sens, unul din cei mai autentici patrioţi, neabătut de la idealul său naţional.
Abia citind volumul “Artur Silvestri   – Aşa cum l-am cunoscut” – mi-am dat seama de unde izvora puterea fascinatorie pe care o exercita Artur Silvestri şi vraja, mirajul, enigma pe care le degaja faţă de cunoscuţi şi prieteni care, o dată ce-l cunoşteau, erau cuceriţi  de acest om deschis şi totuşi misterios. Cei mai mulţi erau atraşi magnetic de personalitatea lui copleşitoare, emblematică, fie şi doar privindu-l, sau, mai mult, auzindu-i pronunţat sau citindu-i numele, care stârnea interes prin rezonanţa străină.

O VIAŢĂ ÎNCHINATĂ CUVÂNTULUI

CEZARINA ADAMESCU – PROASPĂT PRIMITĂ ÎN RÂNDURILE UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA, FILIALA BACĂU


Gălăţeanca Cezarina Adamescu, colega noastră de redacţie de la Agero, poartă cu demnitate greutatea cuvântului de mai bine de patru decenii. În 1993 se înscrie la Universitatea din Bucureşti, la Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar, la specialitatea Teologie Didactică, limbi clasice, pe care o absolvă în 1999, când îşi dă licenţa la Iaşi, la Academia de Ştiinţe Teologice, absolvind facultatea cu media generală 9,42 şi la examenul de licenţă obţine media 9,62, cu o lucrare de excepţie, de 500 de pagini, la profilul Teologie-dogmatică, Mariologie, lucrare intitulată: „Iată Mama ta! Semnificaţia cultului marian în Bisericile Catolică şi Ortodoxă”, teză la care ia nota maximă, cu indicaţia expresă de a urma Doctoratul în Teologie. În toamna anului 1999 dă admitere şi reuşeşte la examenul de doctorat.

marți, 24 mai 2011

UN AMBASADOR AL SUFLETULUI ROMÂNESC ŞI PATRIA LUI TAINICĂ

PRO MEMORIA: ARTUR SILVESTRI. AŞA CUM L-AM CUNOSCUT, VOL. I, Colecţie iniţiată şi îngrijită de Mariana Brăescu Silvestri, 25 de mărturii într-un documentar alcătuit de sociolog Teodora Mîndru, Editura Carpathia, 2010
Pentru mine, scrisul este viaţa”  -Artur Silvestri-                                                         I.

În ce fel o personalitate covârşitoare şi carismatică te poate fascina şi dincolo de moarte? Iată o întrebare care invită la meditaţie.
Prin aura de inefabil înconjurându-i blând, tâmplele, prin exemplaritatea vieţii. Prin avuţia dăruită pe care a trudit toată viaţa s-o tezaurizeze pentru urmaşii lui, pentru urmaşii altora, pentru întreaga naţiune şi, prin extensie, pentru întreaga lume. Prin universalitatea gândirii şi operei sale.
Iată prin ce.
Rămâne să te întrebi: care a fost preţul acestei uriaşe averi spirituale?
Preţul e unul: jertfa de sine. Miile de ore de trudă, de nesomn, de dăruire totală.  E ceea ce trebuie să facă scriitorul, cărturarul, omul de cultură – fără a drămui, fără a se odihni, fără zgârcenie. Cu generozitate christică. Împărţirea, dăruirea de sine, spre săturarea mulţimilor. Un strop de licoare şi un coltuc de pâine. Tuturor, fiecăruia în parte.

sâmbătă, 7 mai 2011

Invitatii pe acest blog: Alexandru Draghici:: LEAGĂNUL VÂRSTELOR

din Volumul II de poezie "Vinovat de nevindecare" (se poate citi online aici >>>>>)

Dumnezeu

Sărmanii părinţi
Pe care îi cresc copiii.
Duioşii bunici
Pe care îi leagănă în braţe nepoţii.
Fericiţi părinţii
Care îşi leagănă copiii.
Duioşi nepoţii
Pe care îi cresc bunicii.
Iar tu înger
Ce creşti lumina
Cine te leagănă
Când ţi-e dor de copii, părinţi şi bunici?

Gărgăriţa

Te-ai rătăcit între aceşti pereţi
Lipită de geam priveşti copacii
Dar drumul ţi-e curmat
Nici zborul nu-l poate deschide.
Te privesc şi încep să-ţi înţeleg nedumerirea
Te prind în palmă
Te zbaţi cu deznădejde
Deschid fereastra, desfac palma
Te-arunc şi în cădere
Îti deschizi aripile.
În zbor îţi regăseşti zarea
Şi-n primul copac faci un popas
Caldă ţi-a fost închisoarea
Verde ţi-e insula de pripas.


ALEXANDRU DRĂGHICI (GERMANIA)

vineri, 6 mai 2011

Recenzie la volumul lui Lucian Hetco: "Oglinda cu suflet"

EXEGEZĂ   

COROLA DE GÂNDURI DIN TEMPLUL TĂCERII

VALERIU LUCIAN HETCO, Oglinda cu suflet, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002


Un vis cu două chipuri, o singură tăcere, „două trupuri,/ două păreri,/ o singură iubire”. Toate acestea se învârt în jurul primelor cifre din şirul infinit, unu, doi, adunate, scăzute, înmulţite şi împărţite. Toate înfiripând Cântecul, atingând mereu aceleaşi nuanţe, de aşezat „pe ultimul piedestal,/ al ultimului templu,/ - tăcerea -/ zborul zbuciumat al clipelor/ ce ne-au fost furate.” (Cântecul).
Şi peste „durerea/ florilor – călcate în picioare”, rămâne „temelia prezenţei/mereu aceeaşi,/ dar dintotdeauna/ dincolo de mine.” (Iată).

LOCUITORII INIMII MELE ÎNTÂLNIRI ESENŢIALE: LUCIAN HETCO

SUNT RĂDĂCINĂ ÎN PĂMÂNTUL STRĂINILOR…”

UN POSIBIL PORTRET SPIRITUAL AL UNEI PERSONALITĂŢI

DE MARCĂ: VALERIU LUCIAN HETCO


Veritabil „Cetăţean planetar”, Valeriu Lucian Hetco, webmaster şi redactor şef al publicaţiei AGERO, face parte din personalităţile de excepţie care îşi poartă patria în suflet şi numele de român cu demnitate, oriunde s-ar afla în lume şi luptă cu abnegaţie pentru reabilitarea imaginii neamului său. El nu-şi ascunde originea, dimpotrivă, îşi pune la dispoziţie întreaga capacitate fizică, intelectuală, creativă şi afectivă pentru a ridica prestigiul naţiunii române pe locul pe care-l merită.
Se pare că Lucian Hetco şi-a însuşit bine cuvintele stănesciene: „a face ceva pentru cuvinte, iar restul pentru oameni”. Cât face pentru cuvinte şi cât pentru oameni, să lăsăm istoria literară să se pronunţe.

marți, 3 mai 2011

EVENIMENT MAJOR ÎN VIAŢA CREŞTINILOR: BEATIFICAREA PAPEI IOAN PAUL AL II-LEA

CÂND CHIPUL DEVINE ICOANĂ.RITUL BEATIFICĂRII
PAPEI IOAN PAUL AL II-LEA

Motto:

"Pe trotuarul strâmt al lumii, sunt un călător care îţi ţineprivirea îndreptată mereu spre chipul tău, Isuse!"

-Papa Ioan Paul al II-lea-


Dincolo de orice eveniment monden la care participă sute de mii de oameni şi mii de jurnalişti din toate ţările, dincolo de toate ceremoniile regeşti fastuoase, de nunţi, botezuri, divorţuri alepseudo vipurilor iviţi peste noapte, care ţin trează atenţia mediei, dincolo de petrecerile la iarbă verdecu mititei şi bere - cu maneluţe şi ţopăieli pe asudatelea şi pe surzitelea, în stil caragialianesc, ori de show-urile din cluburile de noapte unde tinerii stau cu ochii agăţaţi la mişcările obscene ale animatoarelor,există evenimente creştine unice, care îţi pot marca definitiv existenţa.
 Ele rămân încrustate în scoarţa inimii, chiar dacă se desfăşoară discret, într-o ordine desăvârşită, cu multă pietate şi smerenie creştină.

sâmbătă, 30 aprilie 2011

EXPERIENŢE MISTICE

PRIMĂVARĂ ÎN OAZA PĂCII


            Suntem din nou la Oaza Păcii, Marijanska Zajednica, „Oaza Mira” Bijakovici – fondată în Italia de către părintele Gianni Sgreva, mistic al Patimilor, în 1988. (Adresa este: Comunita „Oasi della Pace” Post Restante, 88266, Medjugorje MO, via Split CROATIE).

            De la gazdele noastre pornim pe şosea  şi coborând spre stânga, mergem pe un drum care coteşte din şosea pe o cărare pietruită, ajungând în faţa unui gard din fier forjat străjuit de două altare din piatră. Pe cel din stânga este sculptat Sfântul Iosif cu Pruncul Isus în braţe, iar pe  postamentul (altar) din dreapta Sfântul Arhanghel Mihail cu o pereche superbă de aripi albe, cu o suliţă în braţe, ucigând un balaur care se află sub picioarele sale. Arhanghelul are îmbrăcăminte de luptă, cu pieptar din zale. Balaurul pare o pasăre uriaşă preistorică, cu gheare şi aripi.

joi, 28 aprilie 2011

LITERATURA DIASPOREI ROMÂNEŞTI: ELENA BUICĂ, „LUMINIŞURI”

ELENA BUICĂ, „LUMINIŞURI” – Editura Anamarol, Bucureşti, 2011

 “LUMINIŞURI” – CU GÂNDUL ŞI SUFLETUL SPRE ROMÂNIA

Autor: Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu

În faţa mea se află un volum de excepţie – „LUMINIŞURI” al distinsei prof. Elena Buică, o autoare prolifică (fiind a cincea carte publicată în doar câţiva ani) care prin măiestria condeiului mă poartă prin locuri exotice, peste ţări şi mări, dar inima i-a rămas acolo unde a văzut lumina zile, comuna Ţigăneşti din Telorman. Fiindcă am avut onoarea şi fericirea s-o cunosc anul trecut, mi-am zis că trebuie să aflu cât mai multe despre cea care, cu zece ani în urmă, pleca să-şi urmeze fiica în Canada, ţara unde trăieşte, scrie şi se bucură alături de cei dragi, şi deschizând la pagina 145 dau de „Nebuniile tinereţii” din care constat că formarea Elenei ca om a avut loc sub impulsul unui elan generos cu dăruire de sine şi a iubirii neţărmurite pentru semeni. Sinceră în destăinuiri, aflu că înţelepciunea a căpătat-o după ani buni de muncă, studiu, căutări, încercări, eşecuri (pierderea soţului), şi iar a luat totul de la capăt până lustruirea pietrei preţioase a capătat strălucirea de sine, iar împlinirea i-a venit ca un cadou pe care-l aştepţi de sărbători, o încununare a zilelor şi nopţilor petrecute la masa de scris pentru editarea „Cărţii vieţii”. Descrierile locurilor pe unde au purtat-o paşii ne-o arată ca pe o fiinţă sensibilă şi iubitoare de frumos.

luni, 25 aprilie 2011

EXULTATE! JUBILATE! ALELUIA!

LITANIE DE BUCURIE ŞI SLAVĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI NOSTRU

„Eu sunt Învierea şi Viaţa, cine crede în mine nu va muri nicicând”.                  (Ioan 11,25)

Bucură-te pământule, atins de tălpile sfinte ale Maicii şi ale Fiului său Unul Născut,
                       Slavă ţie!
Bucură-te Soare înveşmântând feciorelnicul trup al Maicii lui Dumnezeu, Slavă ţie!
Bucură-te tu, lună argintie poposind pe gleznele Maicii,  Slavă ţie!
Bucuraţi-vă luceferi şi stele, diadema neprihănirii, cunună aleasă pe fruntea Fecioarei,                                Slavă vouă!
Bucură-te aer hrănind respirarea celei mai Sfinte Mame Fecioare, Slavă ţie!
Bucură-te Cer cu toţi îngerii şi sfinţii, în care locuieşte neasemuita Regină, Slavă ţie!
Bucură-te Împărăţie veşnică a lui Dumnezeu, locuită de Maica tuturor îngerilor,
Slavă ţie!   
Bucură-te lacrimă vie alunecând pe obrazul neprihănit al Fecioarei, Slavă ţie!
Bucură-te flacără aprinzând candela curăţiei în sufletul Fecioarei, Slavă ţie!
Bucuraţi-vă sfinţilor păstrând loc în cugetul inimii voastre pentru Maica lui Dumnezeu,
                                Slavă vouă!
Bucuraţi-vă sfinţilor păzitori, învingând orice prilej de ispită,  Slavă vouă!
Bucuraţi-vă neamuri şi seminţii împrăştiate pe întreg pământul, plecaţi-vă genunchiul în faţa Maicii şi Fiului,    
                                Slavă vouă!
Bucuraţi-vă făpturi pământene, bucuraţi-vă feţe alese de sfinţi, bucuraţi-vă fecioare martire şi mucenici rămaşi drepţi în credinţă,        Slavă vouă!
Bucuraţi-vă  miei ai turmei pentru Păstorul cel Milostiv, care-i aduce la staul pe cei rătăciţi,                            Slavă vouă!
Bucură-te Sfântă Cruce, căci prin lemnul tău prin care a fost răstignit Mielul Neprihănit, ne-ai adus mântuirea,                Slavă ţie!
Bucură-te LUMINĂ PASCALĂ coborâtă din cer să vesteşti Învierea Domnului nostru,
                                Slavă ţie!
Bucură-te Pace a lui Iisus, căci, punând capăt vrăjmăşiei şi urii, ai unit inimile,
                                Slavă ţie!
Bucură-te Lăcaş şi Templu al Duhului Sfânt primind în chip vrednic Trupul şi Sângele Domnului nostru,                        Slavă ţie!
Bucuraţi-vă oameni, cu bucuria feţelor alese de sfinţi şi părinţi, pentru Lumina poposind în sufletul vostru,                    Slavă ţie!
Bucuraţi-vă păgânilor şi păcătoşilor pentru unica şansă de a vă mântui în Hristos, prin mijlocirea Maicii Milei,                    Slavă vouă!
Bucuraţi-vă, voi care mai aveţi timp să vă întoarceţi la pocăinţă,
                                Slavă vouă!

SONETE LUMINATE

Eu casa am umplut-o cu lumină


Eu casa am umplut-o cu lumină
aşa cum umpli c-un căuş un râu;
să ne albim de pulberea de tină
cum dropia-n seminţele de grâu.

Am alungat şi umbrele-nserării
ce se lungeau diforme prin pereţi
ne furişăm la marginea uitării
ca fluturii în preajma lămpii – beţi.

A fost o zi, o zi cu lună plină
de vorbele căzute dintr-un vers;
păşeam stingheră-n raiul de nevină
am ezitat, apoi cuvântu-am şters.

Cuvântu-acela magic, cu aldină,
din casa scufundată-n lună plină.

sâmbătă, 23 aprilie 2011

ALTER CHRISTUS: LUMINI CRUCIFICATE

În puţinătatea lutului său, omul, aflat în întunericul veacului, tinde să ignore Lumina. Lumina răstignită, Lumina care trece prin Cruce. Şi când îşi aduce aminte de ea, din întunecat, sufletul său devine senin, proiectându-şi razele binefăcătoare asupra celor din jur. Această rafinărie nevăzută strecoară aerul prin propriile filtre lăuntrice. Iar ceea ce rămâne după această rânduială e  cuvântul  înseninător care te îmbunătăţeşte, e Lumina cea adevărată din Lumina cea pururi aprinsă. E chiar sursa care ne ţine. Chiar dacă e o lumină suferindă, crucificată, căzând pe chipul Mântuitorului în agonie.

Lansari de carte in Galati

EVENIMENTE ÎN PREAJMA PAŞTELUI: LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ “V.A.Urechia” GALAŢI, au avut loc: mai multe Lansari de carte...

Sub genericul : Întâmplări de sfârşit de săptămână... titrăm din anunţurile site-ului: DIN ŞI DESPRE GALAŢI:

  • Joi, 21 aprilie 2011, la ora 17.00, la sediul centra al Bibliotecii “V.A. Urechia” Galaţi, sala “Mihai Eminescu” au loc lansările unor volume ale autorilor Cezarina Adamescu, Speranţa Miron, Ionel Jecu şi Virgil Costiuc.
În cadrul acestei manifestări culturale de largă participare, CEZARINA ADAMESCU a lansat trei volume: “Prilej de aproape – Editura Arionda, Galaţi, “Dumnezeu la prima vedere”, Editura Pax Aura Mundi, Galaţi şi albumul de fotostihuri “Chipuri sufleteşti” – Editura Sinteze, Galaţi, 2010.
Poeta a citit un microeseu pascal intitulat: “CLIPA CÂND TIMPUL DEVINE LUMINĂ” – şi un poem spiritual: “TRIUMFUL VIEŢII ASUPRA MORŢII”.

marți, 19 aprilie 2011

INTRARE ÎN PATIMI

-psalm de răscruce-
CEZARINA ADAMESCU

Împacă-mă cu mine, Isuse,
în odihnă cu sufletul meu
să trăiesc,
că mi-au slăbit puterile duhului
şi nu mai pot să mă birui de patimi.

Iartă-i pe toţi potrivnicii
aşa cum şi eu mă strădui să-i iert,
şi îndură-mă
că m-am împotrivit lor
cu osârdie.

Doar Tu Doamne,
ai căderea să judeci fiinţa,
ajută-mă şi mă eliberează
de patima deznădejdii şi urii
că om slab sunt şi mă las pradă lor
până la deznădejde...