STIHUIRI ÎN STANŢE NIPONE

CEZARINA ADAMESCU

FERVORI DE APRILIE

Floarea de vers

O floare de vers

înmiresmează-n culoare

întreg Univers.

Sora mea

Patimă, tu,

vieţuind în trup

încă dinainte

de naştere!

Exişti

Patimă

între suflet şi trup

invizibilă

cratimă!

După năluci

Până la plete

alerg prin grâul

în floare.

După năluca de înger

din visul cel sfânt

de fecioare.

Sufletul minţii

Alături de trup

părinţii

mi-au dăruit

şi sufletul minţii.

Gândul

E slobod

şi uneori

miroase a flori

de sulcină.

Alteori miroase

numai a vină.

Nevroze de-april

Salcâm înflorit,

merişor,

tuberoze.

Iar în april

miroasne de crin

iscă nevroze.

Stare de graţie

Morile de cuvânt

macină gânduri

în evantai

de miresme...

Simt

Pătimire de iubire

adiere

de sfinţire...

Drum

Descătuşat,

eliberat,

iertat,

iluminat,

răscumpărat.

Cădere

Slobodă din frâu,

patimă-dorinţă,

lipsă de credinţă.

Ce nesăbuinţă!

Stea de sprijin

Mă doare

carnea cuvântului,

resturi de floare

în apă stătută.

Steaua de care

Mă sprijin

are oiştea ruptă.

Cer obrindit

Duhul cuvintelor

ţâşneşte-n azur

curcubeu de nesaţiu.

Poezia

Din uger de lut

cuvintele sug

lapte de suflet.

Amurg

Lumina

se odihneşte

pe muguri.

Ecoul crengii rupte

secerat de tăcere.

Rost

Pe sub stele – duium,

poetul

arhitect şi constructor

de fum.

Punţi

Libere de regrete

punţi spre dorinţi

trecute cu sete

lacrimi de sfinţi.

Gânduri cu aripi

Un cer de durere

castel

construit din albă

tăcere.

Homo homini lupus

Oamenii-fiare

muşcă din mine

hălci de cuvinte.

Nici nu mai ştiu

cine pe cine.

Fervori

Blânde fervori

în Prier

scăldate-n miresme

de-azur.

În aerul pur

zvon gureş de grauri

despică pădurea.

Nimeni nu vede

cum atârnă deasupra

securea!

Legi şi cutume

Nu vrei să-nţelegi

nici una din legi

ale naturii?

Dragostea urii

şi ura iubirii

alcătuiesc împreună

Legile firii.

Zid peste zid

Dragostea ridică

peste zid

mii de ziduri.

Rid peste rid

pe chipuri

de vânt devastate.

ASEMENEA ARDERE

Martore cuvintele tandre

ploaia fecundă

printre meandre,

martor mi-erugul de linişte:

doar o scufundare-ndelungă

în propria undă

m-ar mai putea salva

de asemenea ardere...

CERC VICIOS

În drămuitul nisip

relicve

dintr-un viitor anotimp.

Cerc vicios,

toiag alb

al înţeleptului orb...

DINASTII DE NIMICURI

Uitare impusă

dinastii de nimicuri

întreacătul

neasemuit

al iubirii.

De ajuns.

Nu vreau să am ştire.

SAREA DINTRE CUVINTE

Dorinţei

îi mugură sânii

rotite candori

tighelind desemne

pe sarea

dintre cuvinte.

ABAC

Omul cu scara

te înalţă-coboară

ca pe treptele de abac.

cu un

surâs gratuit.

FLĂMÂND

Muşti cu sfială

sânul melancoliei

iar steaua pitică

îşi dezveleşte genunchii

frivol oferindu-se

nopţii majuscule...

Ca dintr-un somn

Un licăr de rouă

cutreieră

firul de iarbă.

Sfârşiată de linişti

ca dintr-un somn de copil

cobor din cuvinte.

CEZARINA ADAMESCU

11 APRILIE 2011

FĂRĂ DE ARIPI

Şuviţele fricii

erori încolţesc

pe tâmpla grădinii.

Fără de aripi

paseri pustii

înghesuie zorii.

DEPĂRTAT

Pe rugul de linişte

un cuvânt

scăpat printre degete.

Cu mersul bătrân

tu –

tot mai mult

depărtându-te...

GORGAN DE NELINIŞTI

Retragere bruscă, silită.

mâini de rugină

netezindu-ţi veşmintele.

Pierdere şi câştig

în căuşul memoriei.

DĂRUI

Un flacon de hazard

între ceaşca de ceai

şi pipetă

pentru arca (ne)bunei

capricioasei speranţe...

FĂRĂ ODIHNĂ

O mânăstire

de fluturi

îmi taie cărare

printre ideaţii...

NĂLUCILE AMINTIRII

Frig ondulatoriu

dinspre capătul sinelui

euforie clandestină

născând licurici

în pufoasa răcoare

a somnului...

CĂRĂRI DE-MPRUMUT

Păsări,

corăbii morgane

albe semnale-mi trimit,

urme prelinse.

Biciuită trecere

spre tărâmul

fără nici o făgăduinţă...

CURSĂ CU OBSTACOLE

La răscruce de frunze

mă-mpiedic

de ghimpul ficţiunii.

Din subsiorile pleoapelor

cusute cu linişte

apar fosile ambarcaţiuni

ajunse niciodată

la finiş...

LEVITAŢII ASCUNSE

Şotronul cuvintelor

botezate-n esenţă de mir

levitaţii ascunse

efemer

vagabond efemer

balon de săpun...

CE ŞTII TU?

Scăpătat într-o lacrimă

scorpionul neliniştii,

nuieluşă de-alun,

nuieluşă de-alun

ce ştii tu

despre arderea gândurilor?

Zbor într-o aripă

Pe-o măgură, departe,

se-aprinde-un rug

de linişti

şi greierii-l aclamă

scrâşnind antene-n pripă.

Revii tăcut în locul

pierdut odinioară

şi regăsiut adaugi

un zbor la o aripă...

PLOI DE MIOZOTIS

În căuşul poemului

ţipătul nibelungilor.

Frumoşii nevăzători

cărăuşesc coji de nucă,

fântâni,

meteori,

amulete,

pe locul unde au căzut

primele ploi de miozothis...

PILDUITOARE MISTERE

Prin efemerul frunziş

oasele stigmei poetului

năluca deghizatului nimănui

printre marote şi fauni.

Secetă, ninsoare,

pilduitoare mistere...

FĂRĂ CUVINTE

Promisiunea nisipului

că nu va aluneca,

zgomotul dinaintea surzeniei,

plânsul mărunţit

al secundelor,

dezastre repetate

ale îngăduinţei...

ECHITAŢIA TĂCERII

Echitaţia tăcerii

ispitind dimineţile

imperiu enigmatic,

aer dintre miresme.

Clipocit de mirări

traversând decapitate

dedemultul crepuscul.

RUG DE LINIŞTE

Ciulin

înflorindu-mi la tâmple.

În toiul visării

mâinile,

fruntea

dogorâte de arşiţa

harului...

ABIA DE MAI POT

Înrobindu-mă, Timpul

abia de mai pot să aprind

o petardă.

Alerg după umbră,

arunc o potcoavă-ndărăt,

sunt toată

numai o fugă...

CHIAR DACĂ...

Ca un nevăzător surprins

cu o oglindă-n mână

spartă,

aşa am fost: un arc întins

spre orizonturi fără hartă.

Atât am vrut să ştii:

nicicând

nu mi-a lipsit

Luceafărul din casă...

DE PARCĂ

Mă împiedic de vid

după ce izgonit

din deşertul de îngeri,

mi-e teamă şi preget să fug,

mă revolt,

mă supun,

recunosc,

în sufletport vină

de parcă în zori m-aş trezi

într-o casă străină...

AŞA MĂ AFLU

Vulnerabil şi pur

matrod al cuvântului

tot mai viu aureolat

de înţelepciunea căderii...